„Instanța constată că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată nu este suficient pentru ca acesta sa își însușească scopul preventiv si educativ al pedepsei și să fie redat societății, impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept (fiind, în același timp, de apreciat – efortul depus de către petent în vederea îndreptării conduitei – efort care, în opinia instanței, este lăudabil, dar nu suficient pentru a forma convingerea în sensul că – la acest moment – pedeapsa aplicată și-a atins scopul)”, se menționează în motivarea JS4.
Instanța a constatat, în documentul citat, că Stănculescu a executat o treime din pedeapsă ceea ce înseamnă că a îndeplinit condiția legală pentru a cere liberarea condiționată.
„Deși petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, aceasta împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsata exclusiv la latitudinea instanței de judecată. În ce privește comportamentul pe perioada detenției, instanța reține ca acesta a fost unul bun. Deținutul, aflat la prima analiza a comisiei, nu a fost sancționat disciplinar”, se precizează în motivarea judecătorească.
Magistratul care a dat sentința în acest caz mai arată că, deși a fost recompensat o dată pe perioada detenției și a participat la o serie de programe educaționale, aceste fapte nu reprezintă dovezi temeinice și suficiente de îndreptare.
Instanța judecătoriei a decis că, începând cu 20 august, Victor Atanasie Stănculescu va putea cere din nou liberarea condiționată.
Judecătoria Sectorului 4 a respins, în 24 martie, cererea fostului general Victor Atanasie Stănculescu de liberare condiționată, după executarea unei treimi din pedeapsa de 15 ani de închisoare la care a fost condamnat în dosarul Revoluției de la Timișoara.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 4 nu este definitivă și a fost contestată la Tribunalul București.
Victor Atanasie Stănculescu a solicitat, în 24 februarie, Judecătoriei Sectorului 4, să fie eliberat condiționat. Fostul general, în vârstă de 85 de ani, încarcerat din octombrie 2008, a arătat, în cererea de liberare condiționată, că a executat mai bine de cinci ani de închisoare din pedeapsa de 15 ani la care a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit noului Cod penal, liberarea condiționată în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani se poate dispune după executarea a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere, conform noului Cod de procedură penală.
Dacă instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea liberării condiționate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii. Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de trei zile de la comunicare, se mai arată în noul Cod de procedură penală.
În 22 ianuarie, după ce a fost audiat la Parchetul general în dosarul evenimentelor produse în București în timpul Revoluției din 1989, fostul general spunea că speră să fie liberat condiționat după ce execută o treime din pedeapsa de 15 ani de închisoare primită în dosarul Revoluției de la Timișoara.
La 10 ianuarie 2013, Tribunalul Ilfov a respins o cerere a lui Stănculescu de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale. Fostul general formulase solicitarea pe motiv că afecțiunile grave de care suferă nu pot fi tratate în penitenciar.
În 16 octombrie 2008, judecătorii instanței supreme i-au condamnat pe Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu la câte 15 ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav, aceștia fiind degradați. Cei doi au fost încarcerați în aceeași zi, la scurt timp foștii generali formulând cereri în instanță de întrerupere a executării pedepselor din motive medicale.
Generalul Mihai Chițac a murit în 1 noiembrie 2010, în locuința sa din Capitală, el fiind externat după mai multe săptămâni de spitalizare în urma unor boli cronice.
După ce mai multe cereri de întrerupere a pedepsei au fost respinse de instanță, Victor Atanasie Stănculescu a trimis o cerere de grațiere la Președinție, la care Ministerul Justiției a dat aviz negativ.